Când ştii că timpul e atât de puţin, prioritizezi uneori greşit. Le prioritizezi pe ale altora înaintea alor tale. Toţi facem asta într-o oarecare măsură, altfel am fi cu toţii nişte egoişti insuportabili. Atât de egoişti încât n-am mai avea în jur pe nimeni cu care să fim egoişti.

Ăştia de lângă noi ne înghit aşa, cu bune şi rele, din moment ce n-au plecat la prima dovadă de egoism. Noi… ne recompensăm după posibilităţi. Uneori mai mult decât e cazul, alteori deloc sau chiar mai rău. Continue reading →