Ţara Minunilor

The Healers: Descântarea României

Ante-scriptum:

DESCÂNTÁ, descî́nt, vb. I. 1. Intranz. (În practicile magice) A rosti descântece însoțite de anumite gesturi magice pentru a obține îndepărtarea unui farmec, vindecarea de o boală sau de o patimă etc. ** Tranz. A fermeca, a vrăji (rostind descântece). 2. Tranz. A certa, a mustra, a bate la cap. – Lat. discantare.

Mă uit la Emmanuel Macron cum a devenit el, la 39 de ani, cel mai tânăr preşedinte din istoria Franţei. Mă uit cum a obţinut o victorie categorică în faţa extremistei Marine Le Pen. Şi aproape mă bucur. Aproape. Mă gândesc că poate nopţile petrecute de români în frig în Piaţa Victoriei au schimbat puţin perspectiva celor ce guvernează. Sau aşa îmi doresc.

Îmi amintesc că 77% dintre români cred în miracole şi îmi amintesc de pancarta asta

Dar ştiu că românii nu sunt curajoşi, nu sunt eroi, nu-şi mai asumă riscuri pentru că s-au fript de prea multe ori. Nu ei sunt eroii acestui film. Cred că românii au alt rol în schema mare a lucrurilor.

“Buneii noştri o fo divini iar noi profani! Păcat.”

Carl Jung zicea că personajele universale mitologice — arhetipurile — ramân în subconştientul colectiv al oamenilor. Arhetipurile reprezintă motive umane fundamentale ale experienţei evoluţiei noastre şi evocă emoţii profunde.

Tot încerc să îmi dau seama care e esenţa poporului ăsta atât de ciudat. Şi tot săpând îmi dau seama că rădăcinile se duc mult înaintea religiei, mult înaintea cuceririi de către romani, înaintea popoarelor migratoare, înaintea timpului, în vremea în care poporul ăsta era magic. Şi dacă ar fi să mă iau după Jung, atunci:

Magicianul

  • Motto: Fac ca totul să devină posibil.
  • Dorinţa cea mai profundă: a întelege legile fundamentale ale universului
  • Scop: să transforme visele în realitate
  • Teama cea mai mare: consecinţe negative fără intenţie
  • Strategie: dezvoltă o viziune şi trăieşte după ea
  • Slăbiciune: devine manipulator
  • Talent: găseşte soluţii din care toata lumea are de câştigat
  • Magicianul mai este şi: vizionar, catalizator, inventator, lider carismatic, şaman, vindecător, vraci.

Dacă vreţi să îl aducem un pic în realitatea RPG-urilor, atunci românul este The Healer: A character that focuses on keeping friendly characters alive. Their general role is to heal/buff and resurrect fallen allies.

Caluşul – practică magică de vindecare

Ritualul Căluşului a fost proclamat de către UNESCO ”Capodoperă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii” în 2005. Este un ritual precreştin, vindecator, care încă îşi mai păstrează acea parte păgână pe care biserica şi, mai apoi, regimul comunist au încercat s-o epureze.  

Prin dans, muzică, costum, texte, gesturi şi comportamente, căluşarii îşi exercită puterile asupra comunităţii, la fel cum mascaţii de anul nou îşi manifestă funcţia benefică prin costum, ritm, gesturi şi comportamente rituale. Ambele fenomene culturale au funcţii şi semnificaţii multiple, rol profilactic, de vindecare. Ambele se desfăşoară în momente tari din punct de vedere simbolic, momente de trecere, de comunicare directă cu lumea de dincolo – momente în care cerurile se deschid, conform credinţelor.

Dansul ritual în care caii sunt consideraţi solari, există şi în tradiţia altor popoare europene, cum ar fi Pferd-Ritters la germani, Cheval Japon la francezi, sau Hobby Horse la englezi, «se pare că în acest sens, tradiţia celtică a calului solar s-a extins în întreaga Europă, acolo unde au pătruns ei şi au imprimat o formă de civilizaţie» (R. Vulcănescu)

Asta vă pare cunoscut:

Dar asta?

Fiecare căluşar trebuie să poarte un băţ în mână (neapărat de alun – copac considerat din timpul celţilor că ar purta forţe magice, o cracă de alun era instrumentul zânelor, al vrăjitorilor, profeţilor şi căutătorilor de aur, de aceea era folosit în vrăji, farmece diferite, mai ales de dragoste şi păstrat permanent în folclorul românesc).

„Când dansăm pe scenă suntem tot o apă după cinci minute, când jurăm pe steag în sat, zburăm, putem juca trei zile şi nu obosim” (Florea Giblea, 63 Optaşi 1993).

Mişcările de dans creează prin organizarea ritmică a timpului şi spaţiului o stare extatică, care desprinde în mod simbolic dansatorul de realitate şi îl situează la un alt nivel, unde comunicarea cu spiritele devine posibilă. Căluşul este un ritual grav, în ciuda aparenţelor. Jucătorii lui sunt investiţi cu puteri magice iar dansul lor rapid sfinteste pamantul. O redare veridica a “Calusarilor” este accesibila in filmul lui Stere Gulea, “Morometii”.

Secvenţa vindecării a fost incontestabil cea mai importantă în vechime. Astăzi ea nu se mai practică decât sporadic. Instrumentele rituale sunt: dansul, muzica, plante cu virtuţi profilactice (pelinul, usturoiul), obiecte (sarea, lâna, apa de la mijlocul cercului) şi acţiuni magice (omorârea unei găini negre).

În 1935 când mentalitatea rituală era încă puternică, căluşarii din Pădureţi, Argeş (conduşi de Ilie Martin din Maldăru) au fost selecţionaţi de C. Brăiloiu să participe la Festivalul Internaţional de  Folclor, de la Londra (15-20 iulie) care se petrecea în Albert Hall.

A devenit legendar refuzul jucătorilor de a urca pe scenă fără usturoi la steag. Citez din revista Folk Dancers : “Douglas Kennedy a trebuit să cureiere Londra după usturoi proaspăt, pentru că căluşarii din Argeş au refuzat să urce pe scenă fără usturoi la steagul ritual, despre care ei credeau că le conferă puteri supranaturale, venite de la iele”. (1973 – Grigore Stan: ”Premiul întâi a fost lucrarea ielelor”)

Ca încheiere, trebuie să vezi asta: Hobbyhorse Revolution. Un altfel de vindecare.

Standard

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *